Și vom merge mână-n mână
Pășind doar pe-ntuneric
Singura noastră lumină trăgându-se
De la a mea pură cunună
Ai promis că nu vei da crezare
Vorbelor spuse la afumare
Căci știi și tu, o știu și eu
Că acestea fără consistență
Sunt doar vorbe spuse la întâmplare
Ai promis că îți voi fi suficientă
Eu și obiceiurile mele pustii
Îmi spuneai: ești minunată
Dar n-ai rezistat nici măcar primei tentații
De a mă dezamăgi
De la atâtea promisiuni
Am rămas cu lungi sechele
Și mă vindec doar cu nădejdea
Că totuși odată vei veni
Și mă vei scăpa de ele
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu