Imperiul deliciului de nerostit
A fost inventat de un îndrăgostit dezmorțit
El i-a cedat vieții cât mai puțin
Smulgându-i cât mai mult antivenin
Părul lui a înfundat canale de scurgere
Și a intrat în ochi fără nici o abținere
Părul lui și-a strecurat firele chiar până și în cel mai tandru sărut
Uitând pe atunci, că este de fapt doar un simplu recrut
Acest îndrăgostit bizar
A băgat sperieți chiar și în fecioarele unui comisar
Le-a întors anatomia pe dos ca pe un ciorap
Făcându-le să creadă că fără el, viața lor are un mare handicap
Nuanța de bucurie pe care o vedea în zâmbetele lor
Îl oscila erotic între a fi ocrotitor și dăunător
În orgasmele lor scandalos de suave
Iși trasa primitiv următoarele obiective
Dar a mințit prea mult
Și poarta spre imperiul deliciului de nerostit
L-a liniștit
Și i-a interzis orice dulce apetit
Așa că a ramas singur, bolborosind:
"Doar poezia mă mai poate apăra împotriva automatizării"
Și aplicându-și mutația densității
A devenit un poet cu rime flămânde.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu