Lavinia Pârvu - Stări
Cum să mă accept terminată şi limitată când ghicesc în mine o mie de posibilităţi?
Cum să mă satur când am o sete continuă de doruri, de avânturi, de patimi, o sete de lume şi de soare?
Cum să spun stop când vreau sa cânt, să plantez, să scriu, să fiu amabilă şi să iubesc intens?
Cum să nu mai fiu nebună când tânjesc să pun în execuţie orice idee îmi trece prin minte?
Cum să nu mai citesc sau să iubesc literatura când sângerez continuu talent pe hârtie?
Cum să nu iubesc bătrânii când ei au plantat copaci sub a căror umbră au ştiut că nu vor sta niciodată?
Cum să nu dansez când iubesc muzica nouă şi veche şi am atâţia pantofi comozi?
Cum să nu îmi doresc să învăţ lucruri noi când banda mea de învăţare e atât de largă?
Cum să nu ador viaţa când mi-a dat ocazia să trec prin atâtea schimbări de anotimpuri?
Cum să nu te mai iubesc când ai atins cele mai adânci corzi ale sufletului meu?
