luni, 20 martie 2017

Genuri diferențiate

Lavinia Pârvu- Eu îmi sunt mie destulă


Eu îmi sunt mie bărbat
E un gând ușor turbat
Dar așa m-am adaptat

Eu îmi sunt mie femeie
Nu e nici o anomalie
Mă folosesc de alchimie

Eu îmi sunt mie copil,
Îmi promit solemn, subtil:
Universul e palpabil

Eu îmi sunt mie cafea
Atunci când viața e grea
Și ajung acas' doar noaptea

Eu îmi sunt mie erou
Și apar într-un tablou
Nu, nu sunt un bibelou

Eu îmi sunt mie desert
Gândit de un Chef expert
O să merg la sală, cert!

Eu îmi sunt mie părinte
Doar așa pot fi cuminte
Fără sfânta rugăminte

Eu îmi sunt mie sfârșit
Va fi puțin mai căptușit
Însă traiul de nimic lipsit


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu